A ne lucra propria mântuire înseamnă să o ducem la îndeplinire, să o ducem la cea mai înaltă concluzie, prin ascultarea noastră constantă și absolută cu frică și tremur, știind că Dumnezeu este Cel ce operează în noi.
În calitate de credincioși în Cristos, am primit cu toții mântuirea lui Dumnezeu și nu a trebuit să lucrăm sau să facem nimic pentru a o merita – pur și simplu trebuia să credem în Domnul și să o primim. Dar acum trebuie să continuăm și să ne lucrăm mântuirea; trebuie să-L experimentăm pe Cristos ca modelul nostru.
Această mântuire pe care trebuie să o lucrăm, așa cum se vede în Fil. 2:12, nu este mântuirea eternă de condamnarea lui Dumnezeu; din contră, este mântuirea zilnică și constantă care este Cristos ca persoană vie.
Când Îl trăim pe Cristos, Îl experimentăm pe Cristos și Îl savurăm pe Cristos ca modelul nostru lăuntric și exterior, savurăm o mântuire practică, zilnică, clipă de clipă.
Dar oare Îl trăim noi pe Cristos? Oare Îl experimentăm pe Cristos? Îl savurăm noi pe Cristos? Există pericolul ca să fim distrași de la Cristos ca focusul nostru, așa că trebuie să fim în cuvântul lui Dumnezeu și să ne deschidem Domnului, pentru a-L putea vedea, savura și experimenta pe Cristos ca modelul nostru interior și exterior.
Elementele principale ale mântuirii noastre – mântuirea pe care trebuie să o lucrăm – sunt Cristos ca viață crucificată și Cristos în înălțarea Sa. Când Cristos ca modelul nostru devine viața noastră interioară, modelul devine mântuirea noastră.
Este minunat că în viața noastră creștină Îl putem experimenta pe Cristos ca modelul nostru, deoarece El a intrat în noi pentru a fi viața și totul al nostru; atunci când cooperăm cu Dumnezeu pentru a ne lucra propria mântuire, în experiență devenim o reeditare a lui Cristos ca modelul nostru.
Când toți sfinții își lucrează mântuirea și astfel cooperează cu Dumnezeul care operează în interior, devenim realitatea Trupului lui Cristos, care este Isus care trăiește din nou pe pământ în toate mădularele Sale.
Dumnezeu dorește să obțină acest lucru, Trupul lui Cristos în realitate, care Îl exprimă și Îl trăiește pe Cristos, având același fel de viață ca El pe când El era pe pământ.
Pentru aceasta, trebuie să fim mântuiți zilnic în viața divină, dându-ne seama că există atât de multe lucruri specifice și generale din care trebuie să fim mântuiți.
Fie ca să avem aceeași aspirație ca Pavel, ca în nimic să nu fim dați de rușine, ci în toate lucrurile, chiar și în circumstanțele și situația noastră, Cristos să fie mărit în noi, fie prin viață, fie prin moarte.
Ne lucrăm propria mântuire prin ascultarea noastră constantă și absolută față de Dumnezeu
Ce înseamnă să ne lucrăm propria mântuire? Oare înseamnă că trebuie să lucrăm pentru mântuirea noastră?
A ne lucra propria mântuire înseamnă a o duce la îndeplinire, a o duce la cea mai înaltă concluzie. Dumnezeu nu doar ne-a mântuit și asta-i tot; din contră, El are un scop în mântuirea Sa, iar El ne-a salvat de păcate, iad și judecată, astfel încât să fim aduși în gloria Sa.
Conform cu 1 Tes. 2:12, am fost chemați în împărăția și gloria Sa; scopul mântuirii lui Dumnezeu este să ne aducă în gloria Sa, astfel încât să devenim la fel de glorioși ca El, la fel ca El – aceasta este concluzia finală a mântuirii Sale.
Așadar, trebuie să ne lucrăm propria mântuire până acolo, în acea stare, încât să atingem scopul lui Dumnezeu pentru noi. Am primit mântuirea lui Dumnezeu, care are ca apogeu faptul că suntem înălțați de Dumnezeu în glorie, așa cum a fost Domnul Isus.
Acum trebuie să ne ducem la îndeplinire mântuirea noastră zi de zi, să ne lucrăm propria mântuire, pentru a o putea duce la concluzia ei supremă.
Cum facem acest lucru? Prin ascultarea noastră constantă și absolută cu motivația interioară a fricii și cu atitudinea exterioară a tremurului (Fil. 2:8, 12).
Prima cerință în îndeplinirea mântuirii noastre este ascultarea; când Pavel L-a prezentat pe Cristos ca modelul nostru, el a arătat cum Cristos a devenit ascultător și a perfectat această ascultare.
În Evrei 5:8 se spune că Cristos a învățat ascultarea prin lucrurile pe care le-a suferit; fără ascultare, Cristos nu putea să-L exprime pe Tatăl și nici nu putea face voia Tatălui.
Când era în grădina Ghețimani și L-a rugat pe Tatăl să îndepărteze paharul de la El, a încheiat spunând: Totuși nu cum voiesc Eu, ci cum Tu voiești. Aceasta este ascultarea.
Ascultarea implică faptul că nu există nici un argument, nici o negociere; Fiul a acceptat tot ceea ce a rânduit și predestinat Tatăl pentru El, și, în cele din urmă, această ascultare L-a condus la cruce.
Acum El este modelul nostru. Pentru lucrarea propriei mântuiri, trebuie să avem ascultare; prin natură suntem neascultători, la fel de încăpățânați ca și copiii lui Israel când se aflau în pustie în drum spre țara bună.
De multe ori suntem nemulțumiți de aranjamentul lui Dumnezeu, nu Îl ascultăm și chiar ne răzvrătim împotriva Sa. Ascultarea este crucială în lucrarea propriei noastre mântuiri.
Economia eternă a lui Dumnezeu este să Se introducă pe Sine Însuși în noi ca să fie exprimat prin noi; ascultăm oare de ceea ce ne-a arătat Dumnezeu sau avem noi o idee mai bună, o soluție și o cale mai bună pentru viața noastră creștină?
Poate că credem că Dumnezeu trebuie să facă cutare lucru mai bine, dar dorința Sa este ca noi să ne deschidem către El și să-I permitem să-L introducă pe Cristos în ființa noastră; acest lucru cere ascultare – el necesită să spunem pur și simplu: Amin.
Nu este un lucru mic să fim ascultători și să lucrăm această mântuire.
De exemplu, când îngerul Gabriel a venit la Maria pentru a o anunța că urma să-L poarte pe Cel Sfânt în pântecele ei, ea nu a argumentat și nu a raționat, ci a spus pur și simplu: “Facă-se în mine după cuvântul Tău.” Aceasta este ascultarea, și acesta este un canal prin care S-a născut Mântuitorul.
Trebuie să fim ascultători pentru a ne lucra propria mântuire, ascultând ceea ce Dumnezeu ne-a arătat și ne-a revelat.
Motivația noastră interioară ar trebui să fie frica – nu în sensul de a ne teme de ceva care ni se poate întâmpla dacă nu ascultăm, ci în sensul că nu vrem să-L ofensăm sau să-L facem să fie nemulțumit de noi.
Atitudinea noastră exterioară trebuie să fie tremurul, adică să ne temem să nu ratăm ținta, să nu Îl ratăm pe El. Însuși Dumnezeul care operează în interior este mântuirea noastră, iar ascultarea noastră față de El este lucrarea mântuirii noastre (vezi Fil. 2:12-13).
Lui Dumnezeu nu-i pasă de ceea ce putem face pentru El, de ceea ce putem sacrifica pentru El și de ceea ce îi putem oferi ca sacrificiu; ceea ce El dorește este ascultarea noastră.
Neascultarea noastră este asemănată cu contactarea demonilor, iar nesupunerea noastră este ca idolatria; Dumnezeu onorează ascultarea noastră față de El mai mult decât ceea ce putem face pentru El sau ceea ce-I putem oferi (vezi 1 Sam. 15:22).
Doamne Isuse, vrem să ne lucrăm propria mântuire cu frică și tremur, căci Dumnezeu este Cel care operează în noi atât voința cât și înfăptuirea pentru buna Sa plăcere. Amin, Doamne, vrem să cooperăm cu Tine, fiind ascultători conform cu ceea ce ne-ai revelat, ca să ne ducem la îndeplinire mântuirea noastră, să o ducem la concluzia ei supremă. Fie ca noi în calitate de poporul Tău să avem o ascultare constantă și absolută cu motivația interioară a fricii și cu atitudinea exterioară a tremurului pe măsură ce ne lucrăm propria noastră mântuire! Aleluia, Dumnezeul care operează în interior El Însuși este mântuirea noastră, iar ascultarea noastră față de El este lucrarea mântuirii noastre!
Dumnezeu este Cel ce operează în noi pentru a duce la îndeplinire mântuirea noastră; pur și simplu ascultăm de operarea interioară
Poate că nu ne place să auzim că trebuie să ascultăm; nimeni nu este dispus să asculte și, prin natură, nu suntem doar răzvrătiți, ci și iscoditori, căci vrem să cunoaștem situația și consecințele înainte de a face ceva.
De ce trebuie să ascultăm pentru a ne lucra mântuirea? Deoarece Dumnezeu operează în noi.
Aceasta este o cooperare activ-pasivă cu mântuirea interioară a lui Dumnezeu, care este operarea Sa interioară. În mod pasiv, Dumnezeu este Cel care operează în noi și, în mod activ, noi cooperăm cu El, ascultându-L pentru a ne lucra propria mântuire.
Trebuie să ascultăm, dar în noi înșine și cu propria energie și râvnă, nu putem asculta, nu ne putem supune; deci trebuie să nu uităm că Dumnezeu este Cel care operează în noi.
Aleluia, există un Dumnezeu care operează înăuntrul nostru și El operează în noi atât voința, cât și înfăptuirea pentru buna Sa plăcere.
Dumnezeul care trăiește în noi și operează în noi este Isus Cristos care a trăit viața prezentată după modelul din Fil. 2; El a fost procesat și finalizat, iar acum El locuiește în noi și operează în noi.
Așadar, nu ar trebui să încercăm cu propria noastră voință și energie, cu determinarea și zelul nostru natural, ca să ne lucrăm mântuirea; mai degrabă, trebuie să ne reamintim că Dumnezeu este Cel care operează în noi și trebuie ca pur și simplu să cooperăm cu El.
Nu prin noi înșine ducem la îndeplinire mântuirea noastră, ci prin faptul că Dumnezeu operează în noi pentru a face acest lucru; singurul lucru pe care trebuie să-l facem este să ascultăm de Dumnezeul care operează și energizează în interior.
Aleluia, Dumnezeul care operează și ne energizează în interior lucrează în noi, iar noi trebuie ca pur și simplu să cooperăm cu El! Dumnezeu este Cel care face această lucrare; El operează, dar El are nevoie de permisiunea noastră, de ascultarea noastră; când spunem Amin, acest lucru Îi dă deschiderea de a opera liber în noi.
Dumnezeu știe că noi nu putem face asta; El știe că nu avem abilitatea sau capacitatea, dar El are nevoie de disponibilitatea noastră, de cooperarea noastră, de ascultarea noastră. El vrea ca noi să fim de acord cu El, pentru ca El să poată înainta în noi și să facă ceea ce dorește în noi. Amin!
Trebuie să ascultăm și să ne lucrăm mântuirea, dar chiar și această ascultare nu este de la noi – ci se bazează pe Dumnezeul care operează în noi!
Dumnezeul care operează în noi ca mântuire subiectivă este Dumnezeul Triunic – Tatăl, Fiul și Duhul; Dumnezeu Însuși care este Cristos este în noi (2 Cor. 13:3, 5) și Duhul este în noi (Rom. 8:11).
În Fil. 2:13 Pavel spune că Dumnezeu este Cel care operează în noi; cine este acest Dumnezeu? Este Dumnezeul Triunic – Tatăl, Fiul și Duhul, care operează în noi.
Dumnezeu a venit și a trecut printr-un proces de încarnare, trăire omenească, moarte și înviere, iar acum ca Duhul El operează în noi. El vrea să facă multe lucruri în noi; El vrea să ne mântuiască până în cel mai înalt grad, și El vrea să ne aducă în glorie, dar El are nevoie de cooperarea noastră.
El operează în interior, iar noi trebuie să cooperăm cu El. Aleluia!
Îți mulțumim, Doamne, pentru că ai intrat în noi pentru a fi Dumnezeul Triunic care operează și energizează! Aleluia, în noi înșine nu ne putem îndeplini mântuirea, dar Dumnezeu operează în noi pentru a o îndeplini, iar noi putem spune pur și simplu Amin, fă-o în noi, Doamne! Amin, Doamne, Îți dăm permisiunea de a lucra în noi, de a opera în noi și de a îndeplini mântuirea Ta deplină în noi până când vom fi aduși în glorie! O, Dumnezeule care operezi și energizezi în interior, ne deschidem cât de mult putem și vrem să Îți dăm cooperarea noastră până în cel mai înalt grad pentru a ne putea lucra propria mântuire!
[…] This article can also be read in the Romanian language / Citiți acest articol în limba română vizitând următorul link, Trebuie să ascultăm de Dumnezeu să lucrăm propria mântuire, căci Dumnezeu operează în noi. […]
Amin, Doamne, Îți dăm permisiunea de a lucra în noi, de a opera în noi și de a îndeplini mântuirea Ta deplină în noi până când vom fi aduși în glorie! O, Dumnezeule care operezi și energizezi în interior, ne deschidem cât de mult putem și vrem să Îți dăm cooperarea noastră până în cel mai înalt grad pentru a ne putea lucra propria mântuire!
Amin Doamne Isuse!