Binecuvântarea unică este Dumnezeul Triunic distribuit în Trinitatea Sa Divină întru noi

În studiul nostru aprofundat asupra cărții Numeri, ajungem la Num. 6:22-27, Binecuvântarea Eternă a Dumnezeului Triunic, și în acest articol dorim să vedem că binecuvântarea unică în univers este Dumnezeu Însuși, iar această binecuvântare ajunge la noi prin distribuirea Ființei Divine întru noi în Trinitatea Sa Divină.

În tradiția iudeo-creștină această porțiune din Numeri 6 este o binecuvântare cunoscută, rostită de obicei la sfârșitul “serviciului creștin”, în ca să binecuvinteze congregația.

Dar această binecuvântare întreită a lui Iehova indică sau prefigurează Trinitatea Divină, binecuvântarea din Trinitatea Divină. Trebuie să avem o viziune clară asupra Trinității Divine ca structură a întregii revelații divine și trebuie să savurăm distribuirea Sa divină, care este binecuvântarea lui Dumnezeu.

Când spunem “binecuvântare”, de multe ori spunem aceasta într-un mod liber, natural sau religios; prin definiție generală, binecuvântarea este ceva care este dat sau conferit pentru fericirea și bunăstarea destinatarilor binecuvântării.

Binecuvântarea este întotdeauna ceva minunat. Dar ceea ce noi numim binecuvântare nu înseamnă doar binecuvântarea de la om la om, ci binecuvântarea din partea lui Dumnezeu, chiar din partea Dumnezeului Triunic pentru poporul Său. Trebuie să privim acest lucru într-un mod mai profund.

În Vechiul Testament, în ebraică, binecuvântarea înseamnă a da sau a face ceva de valoare pentru altcineva; atunci când Iehova binecuvântează pe poporul Său, El oferă, furnizează, aprovizionează ceva de valoare pentru nevoile poporului Său și pentru participarea lor.

În greacă, unul din înțelesurile cuvântului “binecuvântat” ar fi că există o extindere a beneficiilor într-un mod generos față de cineva care este plasat într-o poziție foarte favorabilă pentru a primi această binecuvântare, pentru a primi aceste beneficii.

În Efes. 1:3 vedem că noi, în calitate de credincioși, suntem binecuvântați cu tot felul de binecuvântări spirituale în locurile cerești în Cristos Isus. Binecuvântare aici înseamnă a lăuda, a spune ceva bun, a vorbi bine despre ceva; este un fel de vorbire de bine.

Binecuvântarea este un discurs bun, o rostire justă, un cuvânt binevoitor, care implică și un beneficiu. Cu alte cuvinte, pentru a încheia, binecuvântarea este o vorbire, o declarație din partea lui Dumnezeu, a favoarei, a bunăvoinței și a fericirii pentru noi, și este, de asemenea, situația care îndeplinește această binecuvântare, condiția care arată această binecuvântare, care sunt toate cuvinte minunate, bune, generoase și binecuvântate.

Nu este un lucru mărunt ca Dumnezeu să ne spună un lucru bun; când El vorbește ceva pozitiv, ceva bun și fericit, înseamnă că Dumnezeu ne binecuvintează. Trebuie să fim cei care, prin îndurarea Sa, suntem în stare să primim acest fel de binecuvântare.

Fie ca noi să fim mântuiți de înțelegerea noastră naturală și religioasă a binecuvântării lui Dumnezeu și să ne ridicăm ochii să ne dăm seama că binecuvântarea lui Dumnezeu este spirituală, divină, eternă și lăuntrică.

Fie ca toți să fim sub binecuvântarea Domnului; fie ca să fim înfășurați, învăluiți și cuprinși de vorbirea binecuvântată a Dumnezeului Triunic, și fie ca realitatea acestor binecuvântări să ne umple, să ne satureze și să ne pătrundă!

Binecuvântarea unică este Dumnezeul Triunic și această binecuvântare ajunge la noi prin distribuirea Sa

Binecuvântarea unică în întregul univers este Dumnezeul Triunic, iar această binecuvântare ajunge la noi prin distribuirea Ființei Divine întru noi în Trinitatea Sa Divină – Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt.

Lucrurile materiale, cum ar fi o educație bună, o casă frumoasă, o mașină mai bună, o carieră bună, o afacere înfloritoare și o stare de sănătate bună – chiar dacă acestea sunt bune și nu sunt rele, nu sunt binecuvântările care Îl preocupă în principal pe Dumnezeu.

Dumnezeu vrea să ne binecuvânteze cu Sine Însuși, cu Ființa Sa și cu tot ceea ce a făcut și a îndeplinit. El mai întâi Și-a propus aceste lucruri, apoi le-a împlinit și le aplică ființei noastre; El vrea să distribuie tot ceea ce este și a făcut în noi ca să ne binecuvinteze cu Sine Însuși într-un mod abundent!

Există multe cazuri în care nazireii și credincioșii în Cristos sunt într-o stare de suferință și fără să aibă nimic; dacă ne uităm la Pavel și la ceilalți, nu am putea să spunem că erau binecuvântați într-un sens uman atunci când erau în închisoare, însă ei au savurat unica binecuvântare în univers, care este Dumnezeul Triunic și au fost binecuvântați cu Dumnezeu Însuși.

Lucrul de care vorbim nu este doar binecuvântarea lui Dumnezeu Însuși, ci binecuvântarea care vine prin distribuirea de Sine Însuși; binecuvântarea lui Dumnezeu este distribuirea lui Dumnezeu, iar binecuvântarea unică este Dumnezeul Triunic – și această binecuvântare ajunge la noi prin distribuirea Sa.

Întregul proces al distribuirii lui Dumnezeu din eternitate în eternitate este o binecuvântare măreață.

Această binecuvântare este văzută în întreaga Biblie, chiar înainte de crearea universului – în eternitatea trecută, când Tatăl ne-a selectat, ne-a sigilat și ne-a predestinat la filiație pentru a fi sfinți.

Apoi, în timp, Dumnezeu S-a întrupat în Fiul pentru a fi un om care să ducă la îndeplinire răscumpărarea pentru iertarea păcatelor noastre și, în cele din urmă, după moartea și învierea Sa, a devenit Duhul locuitor în interior, trăiește în interiorul nostru, și este una cu noi. El ne pecetluiește, fiind un angajament și o garanție pentru savurarea deplină a Dumnezeului Triunic.

În tot acest proces, Dumnezeu este moștenirea noastră unică și noi suntem moștenirea Sa unică, iar acest lucru se finalizează în eternitatea viitoare în Noul Ierusalim!

Aceasta este binecuvântarea Dumnezeului Triunic pentru totdeauna. Nu este acest lucru mult mai bun decât ceva material, câteva posesiuni materiale?

Dumnezeu ne-a binecuvântat prin faptul că S-a distribuit pe Sine ca Ființă Divină în acest fel; fără această binecuvântare, totul în acest univers este o vanitate a vanităților.

Mulți oameni au mărturisit de-a lungul istoriei că, indiferent cât de multă faimă aveau, câtă avere au câștigat, cât de multe lucruri au acumulat, ei nu erau “fericiți până la adânci bătrâneți”, ci mai degrabă, totul a fost o vanitate a vanității.

Când omul este lipsit de binecuvântarea unică – Dumnezeul Triunic, totul este zero, nu există nimic.

Efeseni 1 este o consemnare a modului în care Dumnezeul Triunic binecuvântează poporul Său ales, răscumpărat și transformat în Trinitatea Sa Divină, rezultând în biserică în calitate de Trup al lui Cristos, plinătatea Celui care umple toate în toate.

În aceste binecuvântări, avem binecuvântarea Tatălui, a Fiului și a Duhului Sfânt – binecuvântarea întreită din partea Dumnezeului Triunic, distribuirea întreită a lui Dumnezeu întru noi, ca să ne facă poporul ales, răscumpărat și transformat al lui Dumnezeu, biserica în calitate de Trup al lui Cristos.

Dumnezeu Însuși este binecuvântarea noastră și această binecuvântare ajunge la noi prin distribuirea Ființei Divine întru noi în Trinitatea Sa Divină.

Ca oameni creați de Dumnezeu după chipul și asemănarea Sa, avem un “simț al scopului divin implantat” în noi, care funcționează de-a lungul epocilor și pe care nimic sub soare, ci numai singurul Dumnezeu îl poate satisface.

Doar Dumnezeu ne poate satisface; lucrurile trecătoare ne pot satisface temporar, dar satisfacția reală, profundă și semnificativă este binecuvântarea unică în univers – Dumnezeul Triunic Însuși.

Există un simț profund al unui scop în noi, în inima noastră, și numai atunci când Îl cunoaștem pe Dumnezeu, Îl savurăm pe Dumnezeu și Îl experimentăm pe Dumnezeu, suntem satisfăcuți.

Dumnezeu ne binecuvintează în Trinitatea Sa Divină – în Tatăl, în Fiul și în Duhul Sfânt – și binecuvântările Sale rezultă în biserică în calitate de Trupul lui Cristos, plinătatea Celui care umple toate și în toate.

Biserica în calitate de Trup al lui Cristos este suma Trinității Divine ca o curgere pentru distribuirea a tot ceea ce este Dumnezeu în noi, poporul Său ales; biserica este plinătatea, totalitatea Celui care umple toate și în toate.

Această binecuvântare eternă a lui Dumnezeu nu este doar pentru tine și pentru mine ca să avem o savurare sau fericire; în cele din urmă, aceasta rezultă în biserică și se finalizează în Noul Ierusalim!

Îți mulțumim, Doamne, că ai pus în noi un simț al scopului divin implantat, pe care nimic sub soare nu îl poate satisface, ci numai Dumnezeu. Amin, Doamne, Tu ești satisfacția noastră unică, binecuvântarea noastră unică. Aleluia, binecuvântarea unică în univers este Dumnezeul Triunic și această binecuvântare ajunge la noi prin distribuirea Dumnezeului Triunic în Trinitatea Sa Divină întru noi pentru a ne produce pe noi ca biserică, Trupul lui Cristos, plinătatea Celui care umple toate și în toate! Doamne, ne deschidem distribuirii Tale divine ca să fim binecuvântați cu Dumnezeul Triunic și să fim cu adevărat satisfăcuți. Slavă Domnului!

Noul Ierusalim este împlinirea supremă a binecuvântării lui Dumnezeu față de poporul Său

În Efeseni 1 vedem cum Dumnezeul Triunic Își binecuvintează poporul Său în Tatăl (v. 3-6), în Fiul (v. 7-12) și în Duhul (v. 13-14). Există o curgere a Trinității Divine din eternitate în puntea timpului, în om, prin om, iar rezultatul este biserica în calitate de Trup al lui Cristos, plinătatea Celui care umple totul și în toate.

Binecuvântarea unică este Dumnezeul Triunic și El ne binecuvintează cu Sine Însuși, distribuindu-se în Trinitatea Sa Divină întru noi pentru a ne produce ca biserica, Trupul lui Cristos, plinătatea Celui care umple toate și în toate.

Finalizarea și împlinirea binecuvântării Dumnezeului Triunic este Noul Ierusalim, orașul sfânt.

În acest oraș vedem numărul doisprezece în mod repetat: doisprezece porți cu numele celor doisprezece triburi (Apoc. 21:12), douăsprezece pietre cu numele celor doisprezece apostoli (v.14), pomul vieții care rodește douăsprezece feluri de fructe (22: 2), iar dimensiunile zidului sunt multipli de doisprezece.

Numărul doisprezece este peste tot, iar acest număr arată că Dumnezeul Triunic este contopit cu poporul Său pentru a fi binecuvântarea lor.

Finalizarea consemnării din întreaga Biblie este Dumnezeu Cel Triunic, ca binecuvântarea specială și subiectivă pentru poporul Său.

În orașul sfânt vedem cum Însuși Dumnezeu în Trinitatea Sa Divină – Tatăl, Fiul și Duhul – care este pe deplin contopit, distribuit, constituit și saturat în poporul Său ales și răscumpărat ca binecuvântarea lor.

Noul Ierusalim este împlinirea și binecuvântarea supremă a Dumnezeului Triunic față de poporul Său și o astfel de binecuvântare va dura pentru eternitate.

Această binecuvântare este împlinirea supremă a binecuvântării lui Dumnezeu față de Israel în Numeri 6; numai atunci când Noul Ierusalim intră în scenariu, această binecuvântare va fi complet împlinită.

Astăzi suntem în proces de împlinire a binecuvântării lui Dumnezeu față de poporul Său; noi savurăm distribuirea divină a Trinității Divine ca unica noastră binecuvântare și suntem produși pentru a fi biserica, Trupul lui Cristos, plinătatea Celui care umple toate și în toate și suntem finalizați pentru a fi Noul Ierusalim!

Slavă Domnului, pentru eternitate vom savura binecuvântarea unică – Dumnezeul Triunic, savurând distribuirea Trinității Divine întru noi până când noi și El, El și noi, devenim o entitate corporativă pentru expresia corporativă a Dumnezeului Triunic.

Doamne, menține-ne în savurarea Ta ca unică binecuvântare astăzi, ca să fim contopiți cu Dumnezeul Triunic și să devenim biserica, Trupul lui Cristos, plinătatea Celui care umple toate și în toate! Păstrează-ne în primirea distribuirii divine a Trinității Divine zi de zi, savurând alegerea Tatălui, răscumpărarea Fiului și sigilarea Duhului, până când vom deveni plinătatea Ta. Amin, Doamne, păstrează-ne sub binecuvântarea Ta, savurându-Te ca binecuvântare unică până când devenim Noul Ierusalim, împlinirea supremă a binecuvântării lui Dumnezeu!