În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să ne întâlnim cu copiii Domnului pentru închinarea colectivă în locul pe care Domnul l-a ales – în duhul nostru și pe terenul unic al unității, aducându-L pe Cristos ca daruri și bucurându-ne mult în Domnul, căci aici suntem una cu Dumnezeu și unul cu altul. Amin!
Când venim împreună cu sfinții, fiecare dintre noi poate și trebuie să aducă ceva din Cristos; fiecare credincios în Cristos are o porțiune unică a lui Cristos și este responsabilitatea și privilegiul nostru să-L aducem la adunările bisericii pe Cristosul asupra căruia ne-am ostenit. Amin!
Aceasta este ceea ce Domnul recâștigă astăzi. Domnul lucrează astăzi în fiecare dintre noi, atât personal, cât și împreună în biserică, pentru ca El să fie savurat și experimentat de către sfinți, astfel încât sfinții să aibă mâinile pline de Cristos atunci când vin la adunările bisericii.
Pentru mulți credincioși, este destul de întâmplător să se întoarcă la Domnul și să-L experimenteze și nu au idee ce înseamnă să Îl savurezi pe Domnul.
Totuși, trebuie să ne dăm seama că, indiferent ce facem și unde ne aflăm, chiar și orice simțim, noi, credincioșii în Cristos, ar trebui să ne exersăm duhul pentru a-L contacta pe Domnul în orice situație și în toate lucrurile.
S-ar putea să ne facem treaba la birou, s-ar putea să fim implicați în multe lucruri legate de muncă sau s-ar putea să fim acasă, odihnindu-ne sau ne ocupăm de treburile familiei și, în timp ce facem toate aceste lucruri, în interior Îl contactăm pe Domnul exersându-ne duhul.
Domnul Isus nu se află numai pe tronul din ceruri, administrând întregul univers pentru a duce la îndeplinire economia și dorința lui Dumnezeu; El este, de asemenea, în duhul nostru, chiar în noi, și El este la îndemâna noastră – putem doar să chemăm numele Său pentru a fi una cu El.
Oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit (Fapte 2:21); când chemăm numele Domnului Isus, suntem proaspăt mântuiți, pentru că Îl atingem într-un mod proaspăt, nou și viu.
Dacă doar chemăm numele Domnului în timp ce facem cutare și cutare lucru, deși în exterior suntem ocupați cu atâtea lucruri, în interior suntem conectați la sursa de viață a Domnului și savurăm distribuirea Lui divină.
Aceasta ar trebui să fie viața noastră creștină normală.
În toate lucrurile și în orice moment, trebuie să ne exersăm duhul pentru a rămâne în interior în Domnul, a rămâne în El, chemând Numele Lui și, prin urmare, rugându-ne neîncetat.
Cum ne putem ruga necontenit? Nu putem sta în genunchi toată ziua și toată noaptea.
Dar putem rămâne în interior într-o chemare constantă a numelui Domnului, deschizându-I-ne mereu și aducând la El toate lucrurile și toate situațiile.
Amin, fie ca aceasta să fie experiența noastră zilnică și fie ca să avem mâinile pline de Cristos atunci când venim la adunările bisericii!
Să ne întâlnim cu sfinții pentru închinarea corporativă în locul ales de Dumnezeu: în duhul nostru și pe terenul unității
Biblia ne oferă multe tipuri reprezentative legate de întâlnirea noastră împreună cu sfinții pentru închinarea corporativă la adresa lui Dumnezeu, iar prima mențiune a acestui lucru este în Deut. 12:5-7.
În Vechiul Testament, Dumnezeu nu le-a permis copiilor lui Israel să se I închine lui Dumnezeu în mod colectiv și să se bucure de ofrandele pe care le-au prezentat lui Dumnezeu în orice loc ales de ei, ci în locul unic ales de El (vezi Deut. 12:8, 13, 17) .
De trei ori pe an trebuiau să se adună în locul ales de Dumnezeu, care în acele zile era Ierusalimul, pentru a I se închina lui Dumnezeu în mod colectiv.
Ei trebuiau să vină și să se închine lui Dumnezeu în locul ales de El, adică în locul unde Dumnezeu a ales să-și pună numele, locul locuinței Sale și locul unde era altarul Său.
Acolo trebuiau să-și aducă zecimile, darurile și ofrandele. Din punct de vedere personal, ei se puteau închina lui Dumnezeu acasă sau oriunde doreau, pentru că Dumnezeu este peste tot și El este Dumnezeul lor.
Dar în mod colectiv, ei trebuiau să vină la Ierusalim, centrul unic de închinare (2 Cronici 6:5-6; Ioan 4:20) pentru păstrarea unității între poporul lui Dumnezeu, evitând astfel diviziunea cauzată de preferințele omului.
În Noul Testament, revelația cu privire la închinarea noastră corporativă față de Dumnezeu este aproape aceeași, corespunzătoare revelației din Deut. 12 cel puțin în patru moduri: unitate, în numele lui Dumnezeu, la locul alegerii lui Dumnezeu și cu crucea și cu Cristos ca realitate a ofrandelor.
Trebuie să ne întâlnim cu copiii Domnului pentru închinarea colectivă în locul pe care Domnul l-a ales – în duhul nostru și pe terenul unic al unității (Deut. 12:5, 11, 13-14, 18; 16:16; Ioan 4:24).
Acum că am intrat în țara bună și învățăm să ne ostenim asupra lui Cristos pentru a-L câștiga și a fi umpluți cu El, trebuie să ne dăm seama că nu putem face ceea ce este corect în ochii noștri când vine vorba de închinarea corporativă a lui Dumnezeu.
Nu putem alege locul unde să ne închinăm, pentru că nu există „biserica mea preferată” – în ochii lui Dumnezeu, există o singură biserică, iar biserica respectivă este în locul ales de Dumnezeu – în duhul și pe terenul unic al unității.
Dumnezeu a ales să-și pună numele într-un singur loc și El a ales un loc anume în care poporul Său ar trebui să se întâlnească în mod colectiv.
În primul rând, acel loc este duhul uman, duhul uman regenerat (Ioan 4:24).
Dumnezeu este Duh, iar cei care I se închină trebuie să I se închine în duh și adevăr.
Nu putem și nu trebuie să ne întâlnim cu vorbirea elocventă, cu cântatul talentat și cu darurile Duhului Sfânt ca centru; centrul și locul întâlnirii noastre ar trebui să fie duhul contopit.
Trebuie să venim la locul ales de Dumnezeu, exersându-ne duhul ori de câte ori venim la adunările bisericii.
În primul rând, sanctuarul lui Dumnezeu, locuința Lui, este în duhul nostru (Efeseni 2:22) și în al doilea rând, este biserica (1 Tim. 3:15).
Pentru ca noi să intrăm în sanctuarul lui Dumnezeu, trebuie să ne întoarcem la duhul nostru și să mergem la adunările bisericii.
În duhul nostru și în biserică primim revelația divină și explicația tuturor problemelor noastre.
Unde ne vorbește Dumnezeu și unde ne dezvăluie El economia Sa? Este în duhul nostru.
În duhul nostru putem vedea o viziune a economiei lui Dumnezeu, planul ascuns în inima Lui din veacuri (Efeseni 3:9).
De asemenea, în duhul nostru putem primi soluția și explicația tuturor problemelor noastre.
În Ps. 73:17-28 psalmistul era nedumerit cu privire la situația celor răi, care părea să prospere imens, în timp ce el, ca om drept, nu mergea bine, ci mai degrabă era persecutat și doborât în multe feluri.
Dar apoi a intrat în sanctuarul lui Dumnezeu și a perceput ce se întâmplă cu adevărat, căci lumina Domnului strălucea asupra întregii situații.
Când ne exersăm duhul și venim la adunările bisericii, suntem clari cu privire la situația noastră, primim soluția problemelor noastre și avem o explicație la cele mai nedumerite întrebări.
Pentru a merge în sanctuarul lui Dumnezeu, trebuie să ne întoarcem la duhul nostru și să mergem la adunările bisericii.
Acest lucru este atât de real și adevărat în experiența noastră. Mai mult, trebuie să păstrăm unitatea unică a Trupului lui Cristos pe terenul autentic al unității.
Practica vieții de biserică este practica de a avea o singură biserică pentru un oraș, un oraș cu o singură biserică.
Dacă citești Fapte 8:1; 13:1; 1 Cor. 1:2; și Apocalipsa 1:11, cu un duh exersat și cu o inimă dezvelită, vei vedea că este atât de simplu și clar în ochii lui Dumnezeu – o biserică este într-o singur oraș și o singur oraș are o singură biserică, care este biserica din acel oraș.
Unii ar putea spune că acest lucru este destul de legal și restrictiv, și este adevărat – pentru că acesta este locul alegerii lui Dumnezeu, modul Lui de a restricționa închinarea corporativă a poporului Său, astfel încât să poată fi păstrați în unitate.
Dumnezeu este înțelept și, în înțelepciunea Sa, El a ales un singur loc – duhul nostru contopit – unde ne putem închina Lui și El a rânduit ca o singură biserică să fie într-un oraș și ca un oraș să aibă o singură biserică.
Când toți credincioșii dintr-un oraș ca New York se adună ca unul, fiind biserica din New York City, ce slavă este aceasta pentru Domnul și ce rușine este aceasta pentru dușman! Amin!
Aici, pe terenul autentic al unității, Îl savurăm pe Domnul ca untdelemnul pentru ungere, roua înviorătoare și binecuvântarea poruncită a vieții (Psalmul 133).
Ori de câte ori sfinții locuiesc în unitate, exersându-și duhul și fiind pe terenul autentic al unității, ei Îl savurează pe Domnul ca mirul ungerii, roua înviorătoare și binecuvântarea vieții poruncită.
Doamne Isuse, vrem să venim împreună cu sfinții pentru închinarea corporativă la adresa lui Dumnezeu la locul ales de Tine. Amin, Doamne, vrem să ne exersăm duhul când venim la adunările bisericii pe terenul autentic al unității. Aleluia, sanctuarul lui Dumnezeu este în duhul nostru și în biserică! Amin, Doamne, ne întoarcem către duhul nostru și venim la adunările bisericii pentru a fi pe terenul autentic al unității și, astfel, să-ți oferim închinarea pe care o dorești. Ne exersăm duhul și venim să ne întâlnim pe terenul unității, astfel încât să putem primi revelația divină și explicația tuturor problemelor noastre. O, Doamne, Îți mulțumim că ne-ai dezvăluit să vedem calea de ne închina Ție în mod colectiv și locul pe care Dumnezeu l-a ales pentru închinarea noastră! Salvează-ne de la exercitarea preferinței noastre în închinarea corporativă a lui Dumnezeu. Vrem să luăm alegerea Ta și calea Ta în închinarea noastră la Dumnezeu împreună cu sfinții pentru ca Tu să fii satisfăcut! Amin, Doamne, ține-ne pe pământul autentic al unității, exersându-ne duhul să ne închinăm Ție, astfel încât să Te savurăm ca fiind untdelemnul ungerii, roua înviorătoare și binecuvântarea poruncită a vieții!
Caracteristicile locului pe care Domnul l-a ales pentru ca poporul Său să i se închine în mod corporativ
Dorința noastră de a ne închina lui Dumnezeu este lăudabilă, iar inima noastră de a ne închina Lui și de a-L lăuda este bună, dar trebuie, de asemenea, să luăm calea Lui pentru a ne închina lui Dumnezeu și a fi în locul ales de El când vine vorba de închinarea noastră corporativă față de Dumnezeu.
Atât Vechiul, cât și Noul Testament ne oferă câteva caracteristici ale locului pe care Domnul l-a ales pentru ca noi, poporul Său, să I ne închinăm Lui în mod colectiv.
Privind la situația și condiția generală a creștinismului de astăzi, putem vedea că, în mare măsură, dușmanul a avut destul de mult succes în divizarea Trupului lui Cristos în multe părți mici, cum ar fi denominațiuni, secte, grupuri libere și „slujbe”.
Deși toate acestea par să facă o lucrare bună, având ca bază Biblia, rezultatul lucrării lor este o nouă diviziune în Trupul lui Cristos.
Domnul tânjește ca poporul Său să nu urmeze alegerea și preferința lor în închinarea lui Dumnezeu, ci să ia preferința și alegerea Sa și să vină în locul pe care Domnul l-a ales pentru ca poporul Său să I se închine în mod colectiv.
În primul rând, locul ales de Domnul NU trebuie să aibă alt nume decât numele lui Cristos (Deut. 12:5; Apoc. 3:8).
Adunările noastre sunt în numele Domnului Isus, nu în niciun alt nume. După cum se vede în Mat. 18:20 și 1 Cor. 1:12, ne întâlnim în numele Domnului, iar realitatea acestui nume este Duhul (v. 3).
Dacă ne denumim pe noi înșine cu orice alt nume, dacă ne numim biserica cutare sau cutare, aceasta este curvie spirituală în ochii lui Dumnezeu, un lucru pe care El urăște.
Astăzi atât de mulți credincioși dragi Îl iubesc pe Domnul și Îl urmăresc, dar nu sunt în numele lui Isus, ci în numele unei persoane sau al unei anumite confesiuni. O, Doamne!
În al doilea rând, locul ales de Domnul este plin de exersarea duhului, pentru că Dumnezeu este Duh și noi Îi putem închina DOAR în duh și în adevăr (Efeseni 2:22; Ioan 4:24; 1 Tim. 4:7; 1 Cor. 14:32).
Locuința lui Dumnezeu este duhul nostru contopit, duhul nostru care a fost regenerat de Dumnezeu și este acum locuit pe dinăuntru de către El (Ioan 3:6; Rom. 8:16; 2 Tim. 4:22; Efeseni 2:22).
Ori de câte ori ne adunăm, principalul lucru pe care ar trebui să-l facem este să fim în duhul nostru, să ne exersăm duhul și să facem toate lucrurile în duh.
Când ne exersăm duhul în adunările bisericii, îi oferim lui Dumnezeu închinarea pe care El o dorește (Ioan 4:24; 1 Cor. 14:15).
În al treilea rând, locul ales de Domnul este un loc de savurare a bogățiilor lui Cristos (Deut. 12:7, 18; Psalm 36:8-9; 1 Cor. 14:26).
Când ne exersăm duhul și ne eliberăm duhul în adunările bisericii, fiecare dintre noi are o porțiune din bogățiile lui Cristos și Îl savurăm pe Cristos împreună.
Pe partea negativă, ne renegăm sinele și respingem viața naturală și carnea.
Pe partea pozitivă, I ne închinăm lui Dumnezeu împreună cu Cristos și numai cu Cristos.
Întâlnirile noastre sunt prin cruce și prin Duhul pentru a ne adminstra viață unii altora pentru zidirea Trupului lui Cristos.
Trebuie să ne amintim, dragi frați și surori, că trebuie să ne exersăm duhul în adunările bisericii și să funcționăm în măsura noastră să vorbim și să eliberăm bogățiile lui Cristos, astfel încât să putem savura de aceste bogății.
Când facem cu toții aceasta, apucăm împreună cu toți sfinții care sunt lățimea, lungimea, înălțimea și adâncimea și cunoaștem dragostea lui Cristos care depășește cunoștințele, fiind plini de plinătatea lui Dumnezeu (Efeseni 3:20-22). Amin!
Locul ales de Domnul este un loc de savurare (Deut. 12:7, 12, 18; Ps. 42:4; 122:1).
Există multă savurare în întâlnirile bisericii locale pe terenul autentic al unității și în duhul contopit.
Cum să nu ne bucurăm atunci când avem prezența lui Dumnezeu cu noi și toți aducem bogățiile lui Cristos pentru a avea o închinare corporativă a lui Dumnezeu în duh?
Aici, pe terenul unității și cu exersarea duhului nostru, aducem porțiunea noastră din Cristos ca realitate a zecimii, a ofrandelor și a jertflor, și aici suntem una cu Domnul și unii cu alții pentru ca Dumnezeu să câștige închinarea Sa în duh și în adevăr.
Doamne Isuse, ne adunăm împreună cu sfinții în numele Domnului Isus Cristos. Refuzăm să fim denumiți sub orice alt nume decât numele lui Isus, pentru că ne adunăm împreună în numele lui Isus și al nimănui altcuiva! Te iubim, Doamne Isuse, și ne exersăm duhul atunci când venim la adunările bisericii. Fie ca întrunirile noastre să fie pline de bogățiile lui Cristos revărsate din toți sfinții, pe măsură ce ei își exersează duhul și funcția în măsura lor pentru zidirea bisericii. Amin, Doamne Isuse, fie ca adunările noastre de biserică să fie pline de savurarea bogățiilor lui Cristos exprimate și etalate de sfinți! Aleluia, ne bucurăm când ne adunăm în numele lui Isus, cu exersarea duhului nostru și pe terenul autentic al unității, căci aici Îl avem pe Cristos ca totul și Îl oferim lui Dumnezeu pentru satisfacția Sa! Tată, fie ca Tu să fii satisfăcut de Cristosul Tău care a fost savurat și experimentat de noi și pe care acum Ți-L oferim înapoi! Ne închinăm, Tată, în duh și în adevăr, pe terenul autentic al unității!