Pentru a-L experimenta pe Cristos, trebuie să-L cunoaștem ca model; trebuie să-L avem ca model infuzat în noi, dându-ne seama că Cristos S-a golit de Sine Însuși și S-a smerit, și apoi El a fost înălțat și glorificat de Dumnezeu.
O, fie ca această minte să fie în noi – mintea lui Cristos, aceeași minte pe care El a avut-o când a trecut prin procesul de umilire și moarte, pentru ca El să devină Mântuitorul nostru, Domnul nostru și Împăratul nostru!
Dacă vrem să-L cunoaștem pe Cristos ca model, ar trebui să lăsăm ca mintea lui Cristos să fie în noi, aceeași minte pe care El a avut-o.
Aceasta înseamnă că trebuie nu doar să ne exersăm duhul, ci să ne întoarcem și inima către Domnul și să Îi permitem să ne transforme sufletul, să Își facă domiciliul în inima noastră și să ne infuzeze cu mintea Sa.
Este posibil ca să avem o viață de biserică bună și poate fi o ordine și o atmosferă bună în biserică, dar de fapt noi gândim diferit de ceilalți sfinți, adică putem avea o minte diferită.
Sursa tuturor problemelor este mintea noastră; dacă mintea noastră nu este mintea lui Cristos, va fi dificil să fim una în suflet cu sfinții și vom provoca probleme în biserică.
În Filipeni 2, Pavel spune că antidotul la faptul de a nu gândi același lucru și de a nu fi uniți în suflet este să avem această minte, mintea lui Cristos. Trebuie să permitem minții Domnului să intre în noi, să fie infuzată în noi și să fie contopită cu noi, astfel încât mintea Sa să devină mintea noastră.
Pavel a fost un astfel de om – el a lăsat ca mintea lui Cristos să devină mintea sa și a fost unit cu Domnul nu doar în duh (1 Cor. 6:17), ci și în suflet, tânjind pentru sfinți în părțile interioare ale lui Cristos Isus.
Cum rămâne cu noi, care este motivația noastră pentru a face și a spune lucruri? Care este modul nostru de a gândi – este oare același cu cel al Domnului sau avem o minte diferită?
Discipolii, care au fost cu Domnul timp de trei ani, nu au avut aceeași minte ca Domnul în multe lucruri; când au văzut pe cineva alungând un demon, i-au interzis pentru că nu i-a urmat pe ei, iar când părinții i-au adus pe copii la Isus, i-au oprit.
Din nou și din nou în evanghelii vedem cum Domnul gândea într-un anumit fel, în timp ce discipolii Săi aveau o gândire diferită; chiar și după ce le-a dezvăluit că El era pe cale să fie crucificat și să-i părăsească, singurul lucru de care discipolii vorbeau era cine va fi cel mai mare după plecarea Domnului.
Fie ca să permitem minții vii a lui Cristos să fie în noi, adică să-L luăm pe Cristos ca persoana noastră, pentru ca mintea Sa să fie în noi și să gândim în modul în care gândește El.
Ca modelul nostru, Cristos S-a golit pe Sine și S-a smerit, și El a fost glorificat de Dumnezeu
Pentru ca noi, în calitate de credincioși în Cristos, să-L experimentăm pe Cristos, trebuie să-L cunoaștem ca model, așa cum a fost revelat în Fil. 2:5-9.
Cristos nu este doar modelul nostru obiectiv, așa cum este revelat în evanghelii; mai degrabă, El este modelul nostru subiectiv care trăiește în noi și a fost infuzat în noi.
Pe măsură ce Domnul trecea prin experimentările vieții Sale omenești, El avea o anumită minte; această minte poate fi acum în noi, iar modelul pe care El L-a stabilit și este, poate fi imprimat și reprodus în noi.
În Fil. 2:5-9 Pavel Îl prezintă pe Cristos ca model; trebuie să avem acest model infuzat în noi. Fie ca să considerăm cu rugăciune aceste versete și să-I cerem Domnului să Se insufle pe Sine Însuși ca model în noi, astfel încât, atunci când facem orice lucru, să-L trăim pe Cristos și să-L exprimăm pe Cristos.
Modelul vieții creștine este Mântuitorul om-Dumnezeu care S-a golit pe Sine și S-a smerit și care a fost înălțat și glorificat de Dumnezeu.
Modelul nostru, modelul vieții creștine, este Mântuitorul om-Dumnezeu; El a făcut doi pași – S-a golit de Sine și apoi S-a smerit, iar Dumnezeu a făcut restul. Ar trebui să avem această minte în noi, permițându-I lui Cristos ca model să fie infuzat în noi și să trăiască în noi.
Când a venit Cristos, El nu a venit în maiestatea și gloria Sa ca Dumnezeu; deși era egal cu Dumnezeu, El nu a considerat egalitatea Sa cu Dumnezeu ca pe o comoară de apucat și reținut, ci, mai degrabă, S-a golit de Sine Însuși.
Cristos S-a golit de El Însuși, lăsând la o parte ceea ce El poseda – forma lui Dumnezeu (Fil. 2:6-7). Trebuie să fim exacți și să precizăm când avem în vedere acest lucru, și anume, că Cristos nu S-a golit de divinitatea Sa pentru a deveni om – aceasta este o erezie; mai degrabă, El S-a golit de forma lui Dumnezeu, expresia lui Dumnezeu în gloria Sa și a luat forma unui sclav.
Cristos a trecut de la forma cea mai înaltă la forma cea mai de jos. El nu Și-a alterat natura Sa divină; mai degrabă, El a schimbat doar expresia exterioară, de la forma lui Dumnezeu la forma unui sclav.
Este interesant că El nu Și-a schimbat doar forma de la forma lui Dumnezeu la forma unui om, ci la forma unui sclav; de la forma cea mai înaltă la forma cea mai de jos, în așa fel El S-a golit de Sine Însuși.
Aceasta este aceeași atitudine pe care a avut-o Pavel când le-a scris filipenilor; el s-a prezentat în Filipeni 1 ca “Pavel și Timotei, sclavi ai lui Cristos Isus.”
Domnul Isus a devenit în asemănarea oamenilor; El a schimbat expresia exterioară și El a devenit în asemănarea oamenilor. Aceasta arată că El nu Și-a schimbat esența în nici un fel – El Și-a schimbat doar rangul.
Forma lui Dumnezeu implică realitatea interioară a Dumnezeirii lui Cristos; asemănarea cu oamenii denotă aspectul exterior al umanității Sale. El a venit ca un om autentic, atât de mult încât oamenii care L-au văzut erau acoperiți cu un văl ca să nu vadă realitatea divină pe care o avea în El.
Cristos era Dumnezeu în interior, dar El nu a fost revelat la exterior; mulți s-au înghesuit în jurul Său, însă au văzut doar un om, cineva asemănător cu oamenii. El a apărut în fața oamenilor ca om la exterior, dar ca Dumnezeu, El a avut realitatea divinității la interior (Ioan 1:1, 14, 18; 3:16; Rom. 8:3).
Cristos a intrat în condiția umanității și El a fost găsit la față ca un om (Fil. 2:8a). El nu a făcut acest lucru doar pentru câteva ore sau pentru un sfârșit de săptămână sau pentru câțiva ani; mai degrabă, El a fost găsit în asemănare ca un om pe toată durata vieții Sale omenești. Ce model este El!
Când era cu familia Sa, El era un om; când a ieșit ca să slujească, a fost găsit la față ca un om și, în toate lucrurile, a luat poziția de a fi un om.
Înainte de a merge la cruce, în timpul ultimei Sale mese cu discipolii Săi, El și-a scos veșmintele, S-a încins cu un prosop și S-a aplecat pentru a le spăla picioarele; o, fie ca această minte să fie în noi!
În viața Sa omenească de la început până la sfârșit, Cristos S-a golit de Sine Însuși și S-a smerit, El a devenit modelul nostru.
Cristos S-a smerit pe Sine devenind ascultător până la moarte și încă moarte pe cruce; umilința Sa a fost un pas mai departe în golirea de Sine, și umilirea de Sine a manifestat golirea Sa de Sine.
Moartea pe cruce a fost apogeul umilinței lui Cristos; El a murit o moarte rușinoasă, fiind dat la moarte de către oamenii care făceau păcate și de către oamenii producători de greșeli, iar Cristos S-a golit de Sine și S-a smerit în fața lui Dumnezeu și a omului. O, ce model!
Pe Acesta Dumnezeu L-a înălțat mai presus de toate și I-a dat numele mai presus de toate numele! Cristos S-a golit și S-a umilit de Sine, iar Dumnezeu L-a glorificat!
Doamne, infuzează-ne cu modelul lui Cristos în golirea și umilirea Sa când El era pe pământ. Pe măsură ce facem lucruri, Doamne, vrem să privim la Tine și să fim infuzați cu Tine ca modelul nostru. Fie ca să Te experimentăm ca viața crucificată, și fie ca să ne golim și să ne umilim pentru a trăi același fel de viață pe care Tu ai avut-o. Doamne, fie ca modelul Tău organic din noi să devină real în noi și pentru noi și fie ca Tu să trăiești în noi același fel de viață pe care ai trăit-o când ai fost pe pământ. Te iubim, Doamne Isuse, modelul nostru, căci Te-ai golit de Tine Însuți și Te-ai smerit foarte mult, iar Dumnezeu Te-a înălțat și Te-a glorificat nespus de mult!
Să-L experimentăm pe Cristos în viața noastră creștină ca fiind Cel care S-a golit de Sine și S-a smerit
Ar trebui ca nu doar să cunoaștem și să înțelegem modelul lui Cristos ca fiind Cel care S-a golit de Sine și S-a smerit; de asemenea, trebuie să Îl savurăm și să-L experimentăm ca o asemenea Persoană în viața noastră creștină.
Cristos a avut cea mai înaltă poziție din univers, dar S-a umilit și S-a golit de Sine Însuși, și a devenit ascultător până la moartea pe cruce; ca o asemenea Persoană, El este modelul nostru pentru experimentarea și savurarea noastră.
El nu este un model pentru imitarea noastră la exterior, ci un model pe care să-L savurăm și să-L experimentăm în interior. În viața de biserică nu trebuie să căutăm o poziție sau un titlu pentru noi înșine, ci mai degrabă să trăim conform lui Cristos ca model al unei vieți crucificate.
Trebuie să ne întoarcem spre Domnul, să Îl savurăm și să-L experimentăm în umilința Sa și să-L experimentăm ca fiind Cel care S-a golit de Sine și S-a smerit.
Aceasta nu înseamnă că ar trebui să căutăm să fim umiliți sau să fim goliți, ci că trebuie să avem multă rugăciune înaintea Domnului, conform cu ceea ce ne-a revelat în cuvântul Său, pentru ca El ca model al vieții noastre creștine să fie introdus în noi și trăit din noi.
Deși a fost Dumnezeu, Cristos S-a golit de Sine, a luat forma de sclav și a devenit asemănător cu oamenii; El a existat în forma lui Dumnezeu, dar a luat forma unui om, lăsând la o parte expresia Sa exterioară de Dumnezeu.
Și chiar mai mult, El S-a smerit, fiind găsit la față ca un om și S-a smerit și mai departe devenind ascultător până la moarte și încă moartea rușinoasă pe cruce.
Nu suntem oameni care ne auto-crucificăm sau asceți, dar trebuie să ne rugăm Domnului asupra acestor chestiuni și trebuie să ne deschidem Lui pentru ca un astfel de model să fie infuzat în noi și trăit din noi.
Fie ca această minte să fie în noi, care a fost și în Cristos Isus, mintea prin care ne smerim și ne golim pe noi înșine; dacă avem o astfel de minte și atitudine, atunci și Dumnezeu ne va aduce în glorie și în biruință.
Partea noastră este să Îl savurăm și să-L experimentăm pur și simplu pe Cristos ca Cel care S-a golit și S-a smerit pe El Însuși, și când facem asta, Domnul va avea o cale de a fi trăit în noi.
Când Cristos S-a golit de Sine și S-a smerit, Tatăl L-a înălțat foarte mult și I-a dat numele care este mai presus de orice nume (Fil. 2:9).
Cristos Și-a adus natura Sa omenească în forma lui Dumnezeu, în gloria lui Dumnezeu; acum El este un om-Dumnezeu în glorie, un om-Dumnezeu de pe tron! Slavă Lui!
Doamne Isuse, fie ca să Te experimentăm în viața noastră creștină ca fiind Cel care S-a golit de Sine și S-a smerit. Îți mulțumim, Doamne, pentru că ai stabilit un astfel de model pentru noi; fie ca noi să fim infuzați cu acest model, fie ca să privim la modelul Tău, și fie ca să avem acest model introdus în noi și chiar trăit din noi. Aleluia, Cristos este modelul vieții creștine; El S-a golit de Sine și S-a smerit, și a fost înălțat în rang și glorificat de Dumnezeu. Slavă Ție, Doamne, căci Tu trăiești în noi ca o asemenea Persoană! Aleluia!
O Doamne Isuse ! sa ne golim de tot ceea ce ne place noua sa ne smerim si sa ne umilim pentru ca numai asa putem fi transformti in OMUL ISUS.