În acest univers, numai Dumnezeu este autoritatea supremă, iar toate celelalte autorități sunt autorități delegate, autorități împuternicite, autorități numite de Dumnezeu; când ne supunem și ascultăm de autoritatea delegată, ne supunem și Îl ascultăm pe Dumnezeu.
Dumnezeu este autoritatea supremă; El are toată autoritatea și El dă autoritate anumitor persoane într-un mod delegat – la timpul Său și în felul Său.
Putem spune că ne supunem numai lui Dumnezeu și că numai Dumnezeu este Capul și Regele nostru, dar dacă nu ascultăm de autoritatea delegată pe care El a pus-o peste noi, nu ne supunem lui Dumnezeu.
Peste tot pe pământ există un duh și o atitudine de răzvrătire împotriva lui Dumnezeu și împotriva autorității împuternicite pe care El a rânduit-o.
La fel ca în cazul lui Moise, când Miriam l-a vorbit de rău pentru că s-a căsătorit cu o femeie Cușită, ea nu a greșit, dar Dumnezeu nu a avut nicio problemă, iar răzvrătirea ei a fost împotriva lui Dumnezeu, nu doar împotriva lui Moise.
În mod similar, s-ar putea să nu fim de acord cu actualul nostru președinte sau prim-ministru și putem crede că personalitatea sa nu corespunde standardului moral și etic pe care credem că ar trebui să îl aibă, așa că ne revoltăm împotriva lui sau a ei; totuși, când facem acest lucru, ne revoltăm împotriva lui Dumnezeu.
Este destul de surprinzător să realizăm că, atunci când Domnul Isus a fost pe pământ, chiar dacă El a venit să aducă împărăția lui Dumnezeu trăind o viață om-Dumnezeu, murind o moarte atotinclusivă, și să-Și împartă viața Sa întru credincioșii Săi în învierea Sa, El nu a condus niciodată o insurecție împotriva romanilor care stăpâneau peste evrei.
Domnul nu le-a spus niciodată adepților Săi să stea împotriva nedreptății din societate sau să-și respingă liderii dacă sunt oameni răi.
În mod similar, când Pavel a scris epistolele sale, actualul Cezar era Nero; cu toate acestea, Pavel nu a condus niciodată la o insurecție împotriva unei astfel de persoane demente și deranjate, ci mai degrabă, el a recunoscut autoritatea – oricât de temporară ar fi – și a realizat că aceasta a fost aranjată de Dumnezeu.
Credincioșii nu au fost de acord cu sau nu s-au supus împăratului în privința arderii de tămâie idolilor sau regelui, dar atitudinea lor interioară a fost aceea de ascultare față de autorități, pentru că au recunoscut autoritatea delegată pe care Dumnezeu a pus-o asupra lor.
Într-un sens foarte real, noi ascultăm de Dumnezeu și ne supunem lui Dumnezeu ori de câte ori ascultăm și ne supunem autorității delegate, autoritatea delegată a lui Dumnezeu, pe care El ne-a rânduit-o asupra noastră; este posibil să nu fim de acord cu ei sau să nu ne placă caracterul sau standardul lor moral, dar trebuie să ascultăm de ei în Domnul și să ne supunem lor.
Să ne dăm seama că suntem membri în Trup și să ne supunem autorității delegate
Niciun credincios nu îndrăznește să spună că nu s-ar supune autorității Domnului, dar este posibil ca mulți credincioși să nu dorească să se supună autorității semenilor lor în Trup atunci când aceștia reprezintă autoritatea delegată a lui Dumnezeu.
Trebuie să ne dăm seama că numai Dumnezeu este autoritatea directă – toate celelalte autorități sunt autorități indirecte, autorități delegate, autorități împuternicite numite de Dumnezeu (Dan. 4:32, 34-37).
Când sfidăm autoritatea umană pe care Dumnezeu a pus-o peste noi, Îl sfidăm pe Dumnezeu ca sursă. Numai atunci când întâlnim autoritatea lui Dumnezeu, ne putem supune autorității delegate pe care Dumnezeu a numit-o (vezi Mat. 28:18; Evrei 13:17; 1 Pet. 5:5).
Mulți au dificultăți în biserică sau în alte tipuri de situații cu autoritatea delegată, deoarece nu Îl cunosc pe Dumnezeu cu autoritatea Sa.
Mai devreme sau mai târziu, în toți oamenii și în fiecare dintre noi, duhul de răzvrătire, inima de răzvrătire și principiul răzvrătirii care este în natura decăzută a fiecărei ființe umane de pe pământ vor fi manifestate și vor fi expuse.
Trebuie să fim ajutați în viața și experiența noastră creștină, pentru a putea fi păstrați și feriți de a permite principiului răzvrătirii stăpânească peste noi și să ne distrugă.
În trupul nostru uman, de exemplu, întregul trup ia privirea ochilor ca propria vedere pentru că atunci când ochii văd, întregul trup vede; aceasta este autoritatea delegată a ochilor, care este autoritatea capului în trup.
Dacă orice alt membru al trupului nostru crede că poate vedea de la sine, este în răzvrătire împotriva capului. În Trupul lui Cristos Domnul uneori poate folosi un membru în mod direct, dar de cele mai multe ori, El folosește un membru pentru a-i aproviziona pe un alt membru.
Este nechibzuit să credem că suntem atotputernici și atotinclusivi, gândind că putem supraviețui și trăi de unul singur și astfel să spunem că ne supunem doar Capului și nu primim funcția membrelor din Trup.
Trebuie să ne dăm seama că suntem mădulare în Trup, deci ar trebui să primim funcția celorlalte mădulare; când ne supunem altora și acceptăm funcția lor, ne supunem efectiv Capului și primim alimentarea de la Cap prin intermediul membrelor.
Fiecare dintre noi are o funcție și o porțiune particulară în Trupul lui Cristos și fiecare trebuie să asculte și să se supună unei autorități delegate, pentru ca ei să savureze alimentarea care vine de la Cap.
Este ușor să spunem că primim autoritatea directă a lui Dumnezeu, dar nu este atât de ușor să ne supunem unul altuia și să acceptăm autoritatea delegată, astfel încât să putem primi aprovizionarea spiritualy.
În afară de Însuși Dumnezeu, toți oamenii – inclusiv Domnul Isus – trebuie să se supună autorității pe pământ.
Cu toate acestea, unii nu își dau seama care este autoritatea de deasupra lor și cred că se supun doar lui Dumnezeu Însuși, dar de fapt ei nu se supun lui Dumnezeu, deoarece nu se supun autorității delegate pe care Dumnezeu a rânduit-o.
Dacă știm cui trebuie să ne supunem în societate, acasă și în viața de biserică, vom ști în mod spontan care este poziția noastră și vom rămâne într-o poziție adecvată; acest lucru ne va face în stare să primim alimentarea corespunzătoare pentru a trăi viața creștină și viața de biserică.
Dacă știm cui trebuie să ne supunem în Trup, vom rămâne în poziția noastră în Trup, ne vom supune autorității delegate a lui Dumnezeu și ne vom da seama că, în calitate de membri, ne supunem lui Cristos Capul supunându-ne autorității delegate pe care Dumnezeu a pus-o peste noi.
Doamne Isuse, fie ca să ne dăm seama că suntem membri în Trupul lui Cristos și depindem atât de Cap, cât și de celelalte membre pentru alimentarea și funcția noastră. Amin, Doamne, vrem să ne cunoaștem poziția în Trup și să putem sta în poziția noastră, fiind sub autoritatea delegată pe care Tu ai numit-o deasupra noastră pentru a primi aprovizionarea de la Cap. Mântuiește-ne, Doamne, de principiul răzvrătirii. Salvează-ne de la a fi ruinați prin răzvrătirea împotriva autorității împuternicite a lui Dumnezeu. Fie ca să întâlnim autoritatea lui Dumnezeu, astfel încât să ne putem supune autorității delegate pe care Dumnezeu a rânduit-o!
Ne supunem autorității lui Dumnezeu atunci când ne supunem autorității delegate numită de El peste noi
În afara lui Dumnezeu Însuși, nu există nicio altă autoritate supremă în univers; Dumnezeu este singura autoritate directă către om, iar Dumnezeu a numit o autoritate delegată peste om.
Părinții îl reprezintă pe Dumnezeu ca fiind autoritatea pentru copii, soții îl reprezintă pe Dumnezeu ca fiind autoritatea pentru soții, ofițerii civili îl reprezintă pe Dumnezeu ca autoritatea pentru cetățeni, iar profesorii din școli, managerii din birouri și polițiștii de pe stradă la fel sunt rânduiți să fie autorități.
În biserică, Dumnezeu i-a pus pe prezbiteri să fie autoritatea Sa delegată; cei fruntași veghează asupra sufletelor noastre ca fiind cei care vor da socoteală, așa că trebuie să ne supunem lor și să ascultăm de ei (Evrei 13:17).
În mod similar, cei mai tineri trebuie să fie supuși celor în vârstă și cu toții trebuie să ne încingem cu smerenie unul față de celălalt, pentru că Dumnezeu se împotrivește celor mândri, dar le dă har celor smeriti (1 Petru 5:5).
Aproape toate autoritățile la care ne supunem sunt autorități delegate; nu există multe cazuri în care Dumnezeu acționează direct ca autoritate – de cele mai multe ori și în aproape toate circumstanțele, autoritatea lui Dumnezeu este una delegată.
Poate este ușor pentru noi astăzi să spunem că ne supunem autorității lui Dumnezeu, dar poate nu este ușor să ne supunem autorității delegate pe care El a rânduit-o.
S-ar putea să ne gândim că cei ce au autoritatea delegată nu sunt la fel de buni sau de puternici ca noi, și poate ei chiar sunt mai tineri decât noi.
În biserica locală am putea fi în viața de biserică mai mult timp decât au fost prezbiterii, am putea fi mai educați decât ei și putem fi mai capabili decât ei (cel puțin în ochiii noștri); cu toate acestea, Domnul i-a pus să vegheze asupra noastră și, atunci când ne supunem lor, ne supunem autorității lui Dumnezeu.
Oriunde ne-am afla, trebuie să acceptăm autoritatea delegată pe care El a rânduit-o asupra noastră și trebuie să ne supunem acesteia. Dumnezeu cere să ne supunem nu numai Lui, ci tuturor autorităților delegate (Rom. 13:1-7; 2 Cor. 10:8; 13:10; Evrei 13:17).
Cei care nu se supun autorității indirecte a lui Dumnezeu nu se pot supune autorității directe a lui Dumnezeu.
Acesta este motivul pentru care părinții îi pregătesc pe copii și îi disciplinează într-un mod pozitiv pentru a se supune autorităților și pentru a învăța să-și onoreze tatăl și mama, căci onorarea părinților este onorarea lui Dumnezeu, iar a ne răzvrăti împotriva lor înseamnă să ne răzvrăti împotriva lui Dumnezeu.
Dumnezeu vrea să ne supunem autorității indirecte – autoritățile Sale delegate – pentru ca să putem primi aprovizionare spirituală. Prin urmare, toți trebuie să întâlnim autoritatea, să fim restricționați de Dumnezeu și să fim conduși de autoritatea Lui delegată (Isaia 37:16; Fil. 2:12).
Când întâlnim autoritatea lui Dumnezeu și ne dăm seama că El este autoritatea supremă și El i-a numit pe mulți să fie autorități delegate pe pământ, ne vom supune autorității lui Dumnezeu prin supunându-ne autorității delegate pe care El a rânduit-o peste noi.
Este adevărat că există principiul răzvrătirii în noi, iar ființa noastră naturală este, în mod implicit, răzvrătită, așa că trebuie venim din nou și din nou înaintea Domnului ca El să trateze orice răzvrătire din noi.
Putem chiar spune Domnului cu toată sinceritatea,
Doamne, oare eu sunt sub autoritatea Ta? Te cunosc eu ca fiind Cel care are toată autoritatea? Dacă nu, Te rog să mă alimenteză, să mă lumineză și să mă echipi pentru a mă supune Ție și autorității delegate pe care ai rânduit-o peste mine. Doamne, Te aleg pe Tine și nu pe Satan! Eu stau cu Tine și nu cu dușmanul Tău. Sunt împotriva oricărei răzvrătiri din ființa mea și aleg să mă supun Ție și autorității împuternicite pe care ai pus-o asupra mea. Amin, Doamne, adu-ne pe toți într-o astfel de experiență de întâlnire a autorității lui Dumnezeu, fiind restricționați de Dumnezeu și conduși de autoritatea Lui delegată!