Să-L savurăm și experimentăm pe Cristos ca dreptatea noastră obiectivă și subiectivă

Pentru ca noi, credincioșii în Cristos, să fim răsplătiți cu Cristos ca și cunună a dreptății noastre în epoca următoare, trebuie să-L experimentăm și Îl savurăm pe El ca dreptatea noastră subiectivă, ca dreptatea noastră trăită în această epocă. Trebuie să-L avem nu numai pe Cristos ca dreptate obiectivă pentru îndreptățirea noastră înaintea lui Dumnezeu, ci și mai mult pe Cristos ca dreptate subiectivă, dreptatea noastră trăită astăzi. Amin!

Principiul din Noul Testament este că suntem răsplătiți cu o măsură mai deplină a ceea ce avem deja. Dacă astăzi Îl experimentăm și Îl savurăm pe Cristos ca dreptate subiectivă, vom fi răsplătiți cu El ca cununa noastră a dreptății în epoca următoare. Dar dacă noi astăzi nu Îl trăim pe Cristos, dacă nu Îl exprimăm pe Cristos și dacă ne construim propria dreptate, nu vom primi cununa dreptății în epoca viitoare.

Răsplata noastră este Cristos Însuși într-un grad mai deplin, chiar și cel mai deplin grad al savurării lui Cristos în epoca milenară și pentru eternitate. Prin urmare, astăzi trebuie Îl savurăm pe Cristos, să-L mâncăm pe Cristos, să bem pe Cristos și să-l experimentăm pe Cristos, astfel încât El să devină răsplata noastră în epoca viitoare și porțiunea noastră eternă ca Noul Ierusalim. Amin!

Noul Testament este clar atunci când spune că nu este suficient ca noi doar să fim mântuiți; este foarte bine, chiar vital necesar, să fim mântuiți, pentru că aceasta ne va asigura că nu vom merge în lacul de foc, ci vom fi cu Domnul pentru eternitate. Dar există epoca următoare, epoca împărăției de o mie de ani, iar intrarea noastră în acea împărăție pentru a domni și a stăpâni împreună cu Domnul depinde de trăirea noastră de astăzi.

Pe de o parte, slavă Domnului, suntem mântuiți de Domnul și mântuirea noastră este eternă sigură; suntem mântuiți prin har prin credință și nu putem face nimic pentru a schimba acest lucru. Atâta timp cât credem în Domnul Isus ca Fiul lui Dumnezeu, ne pocăim și Îl mărturisim ca Domnul nostru, suntem mântuiți. Dar cum rămâne cu viața noastră după mântuirea noastră? Mulți creștini cred că pot trăi cât pot de bine, încercând să-L slăvească pe Dumnezeu prin talentele sau abilitățile lor și cred că acest lucru le va aduce o răsplată în ceruri.

Unii creștini de astăzi cred că trebuie să predice evanghelia pe întregul pământ pentru a-i mântui pe toți oamenii, iar acest lucru îi face să primească răsplata. Însă alți creștini cred că trebuie să dezbată pe alții și să-i convingă de păcatul lor și de cât de greșit sunt, pentru că numai Biblia este standardul unic al moralității și eticii. Ceea ce ne arată Noul Testament, totuși, este că trebuie să alergăm cursa creștină cu răbdare, astfel încât să putem termina în mod triumfător și să primim cununa dreptății la venirea Domnului.

Poate că Domnul nu vrea să facem o lucrare măreață în exterior pentru El sau să schimbăm societatea pentru a-i aduce înapoi pe oameni la moralitatea prezentată în Biblie, dar El dorește cu siguranță Îl savurăm pe El și să-L experimentăm subiectiv, astfel încât El să devină viața noastră, persoana noastră și trăirea noastră pentru manifestarea lui Dumnezeu în carne.

Într-un fel, nu este atât de greu să faci cutare sau cutare lucru pentru Domnul în exterior, dar este mult mai greu să I te deschizi în interior, să verifici cu El despre toate lucrurile, să fii în cuvântul Său într-un mod rugativ și să-i îngădui Domnului să trateze diferitele probleme din noi, astfel încât El să se poată exprima prin noi.

Fie ca noi să fim cei care cooperăm cu Domnul astăzi pentru lucrarea Sa interioară, astfel încât să putem alerga cursa creștină cu răbdare și să încheiem triumfător cursul pentru a primi cununa dreptății la întoarcerea Sa. Amin!

Cristos este dreptatea noastră obiectivă pentru ca noi să fim îndreptățiți înaintea lui Dumnezeu în atunci când ne pocăim și credem în Cristos

Cât de mult Îi mulțumim și Îl lăudăm pe Domnul că ne-a mântuit! Prin îndurarea și harul Lui am auzit Evanghelia, ne-am întors inima către Domnul, ne-am pocăit de păcatele noastre și am crezut în Domnul Isus! Aceasta nu a avut nimic de-a face cu eforturile noastre, cu zelul nostru pentru Dumnezeu sau cu dorința noastră de a fi mai buni, astfel încât să-i plăcem lui Dumnezeu; aceasta avea totul de-a face cu harul și îndurarea Sa.

I-a făcut plăcere lui Dumnezeu să-L descopere pe Fiul Său în noi, iar acum suntem credincioși în Cristos (Gal. 1:16). Noi nu ne-am născut din trup sau din voia omului, ci din Dumnezeu pentru a fi copii ai lui Dumnezeu, cei care sunt născuți din Dumnezeu (Ioan 1:12-13). Înainte de a fi mântuiți, eram păcătoși, trăim în păcat, lipsiți de gloria lui Dumnezeu și înstrăinați de promisiunile lui Dumnezeu (Romani 3:25). Dar la un moment dat, am crezut în Domnul și ne-am pocăit de păcatele noastre și am devenit copii ai lui Dumnezeu.

Ceea ce s-a întâmplat în momentul regenerării noastre a fost cu adevărat minunat, atât din punct de vedere obiectiv, cât și din punct de vedere subiectiv. În mod subiectiv, L-am primit pe Dumnezeu în Cristos ca Duh, pentru a fi viața noastră nouă, viața divină în duhul nostru. Dumnezeu a venit în noi ca Duh pentru a fi unit cu noi ca un singur duh (1 Cor. 6:17), iar noi am fost născuți din Duhul pentru a fi duh (Ioan 3:6). Acest lucru este cu adevărat uimitor, pentru că acum Cristos nu este doar în ceruri, ci și în noi – Cristos în noi, nădejdea slavei (Col. 1:27).

Din punct de vedere obiectiv, de îndată ce am crezut în Domnul și ne-am pocăit de păcatele noastre, Dumnezeu L-a făcut pe Cristos dreptatea noastră. Am fost îndreptăţiţi fără plată prin harul Său prin răscumpărarea care este în Cristos Isus (Romani 3:24). Înainte să fim mântuiți, eram nedrepți și nu ne puteam apropia de Dumnezeu, pentru că El este drept, sfânt și glorios. Dar când am crezut în Cristos, El a devenit dreptatea noastră obiectivă pentru ca noi să fim îndreptățiți înaintea lui Dumnezeu. Dumnezeu l-a făcut pe Cristos dreptatea noastră (2 Cor. 5:21).

Acest lucru este arătat în pilda fiului risipitor din Luca 15; el a plecat de la tatăl său, și-a risipit bunurile și a trăit în păcat, dar când s-a întors cu inima pocăită, primul lucru pe care l-a făcut tatăl a fost să-l acopere cu cea mai bună haină. Această haină cea mai bună este Cristos ca dreptate obiectivă. Cristos este dreptatea noastră obiectivă pentru ca noi să fim îndreptățiți înaintea lui Dumnezeu în momentul în care ne pocăim față de Dumnezeu și credem în Cristos (Romani 3:24-26; Fapte 13:39; Gal. 3:24b, 27).

Acest lucru s-a întâmplat în domeniul spiritual și, din nou, nu are nimic de-a face cu meritele noastre, cu eforturile noastre de a-i plăcea lui Dumnezeu sau cu munca noastră; totul este al lui Dumnezeu și al lui Cristos. Așa după cum Avraam L-a crezut pe Dumnezeu și acest lucru i-a fost considerat ca fiind dreptate, tot așa în momentul în care credem în Cristos, întrucât recunoaștem că suntem păcătoși și avem nevoie de Domnul ca Mântuitor al nostru, Dumnezeu L-a făcut pe Cristos dreptatea noastră în mod obiectiv.

Acum putem avea părtășie cu Dumnezeu în Cristos și datorită lui Cristos, pentru că Dumnezeu ne vede în Cristos. Pentru că credem în Cristos, suntem acoperiți de Cristos ca dreptatea noastră. Cristosul lui Dumnezeu este dreptatea noastră – El este haina noastră frumoasă și glorioasă, care ne califică să stăm în fața lui Dumnezeu și să avem părtășie cu El. Toate acestea sunt prin harul lui Dumnezeu și prin credința în Cristos. Deși acest lucru s-a întâmplat inițial în viața noastră creștină, când am crezut în Domnul Isus, astăzi Îl putem experimenta pe Cristos ca dreptatea noastră în mod obiectiv ori de câte ori ne pocăim și aplicăm sângele lui Cristos.

Zi de zi păcătuim și săvârșim greșeli, căci încă nu trăim neîncetat în duhul nostru, una cu Domnul. Așa că ne întoarcem la Domnul sub strălucirea Lui și ne pocăim de păcatele noastre, crezând că sângele Său prețios ne curăță de orice păcat (1 Ioan 1:7, 9). Prin credință, Cristos devine dreptatea noastră înaintea lui Dumnezeu și putem merge mai departe cu Domnul. Acesta este primul aspect al lui Cristos ca dreptate a noastră – Cristos este dreptatea noastră obiectivă înaintea lui Dumnezeu pentru a ne justifica și a ne acoperi ca îmbrăcămintea noastră glorioasă.

Doamne Isuse, Te lăudăm pentru că ai devenit dreptatea noastră în mod obiectiv înaintea lui Dumnezeu în momentul în care ne pocăim față de Dumnezeu și credem în Cristos. Aleluia, Cristosul lui Dumnezeu este dreptatea noastră, haina noastră glorioasă și frumoasă care ne acoperă înaintea lui Dumnezeu! Amin, Doamne Isuse, credem în Tine și Te luăm ca dreptatea noastră astăzi. Recunoaștem că încă păcătuim și comit greșeli; o, Doamne, curăță-ne cu sângele Tău prețios. Aplică sângele la ființa noastră din nou și din nou și fii Tu dreptatea noastră înaintea lui Dumnezeu. Cât de mult avem nevoie de Tine ca dreptatea noastră obiectivă, care ne acoperă înaintea lui Dumnezeu, ca fiind cea mai bună haină care ne califică să venim înaintea lui Dumnezeu și să savurăm bogățiile Lui! Amin, Doamne Isuse, nu vrem să ne perfecţionăm sau să facem multe fapte bune ca să-Ți fim plăcuți; pur și simplu Te luăm ca dreptatea noastră înaintea lui Dumnezeu și vrem să trăim un singur duh cu Tine astăzi. Ce îmbrăcăminte glorioasă avem: Cristos ca dreptatea noastră obiectivă pentru îndreptățirea noastră înaintea lui Dumnezeu!

Cristos este dreptatea noastră subiectivă ca trăirea lui Cristos în noi pentru manifestarea lui Dumnezeu

Să-L avem pe Cristos ca dreptate obiectivă este minunat, dar trebuie să ne dăm seama că mai există o haină, Cristos ca dreptate subiectivă, pe care trebuie să o avem. Pentru ca noi să fim răsplătiți cu Cristos ca și cunună a dreptății noastre în epoca următoare, trebuie să-L experimentăm și savurăm pe Cristos ca dreptate subiectivă în acest epocă; El trebuie să fie dreptatea noastră trăită astăzi.

Există două aspecte ale dreptății, ambele fiind Cristos în diferite aspecte. Îl avem deja pe Cristos ca dreptate obiectivă înaintea lui Dumnezeu prin credința în Cristos, dar trebuie să-L avem și pe Cristos ca dreptate subiectivă, ca trăire din Cristos în noi pentru manifestarea lui Dumnezeu. Vedem acest al doilea aspect la Fil. 3:9, unde Pavel a spus că el vrea să fie găsit în Cristos, neavând propria sa dreptate care este în afara legii, ci cea care este prin credința în Cristos, dreptatea care este din Dumnezeu și bazată pe credință.

Pavel obișnuia să fie găsit de alții în religia iudaică, având dreptatea dată lui prin ascultarea legii. Dar acum și-a dat seama că acest lucru nu are valoare, pentru că doar dreptatea dată lui de Dumnezeu contează și aceasta este prin credința în Cristos. Așa că voia să fie găsit în Cristos, nu în lege, și să trăiască prin credință, nu prin păzirea legii. Pavel nu a vrut să i se dea dreptatea prin faptele sale conform Legii, ci dreptatea care este din credință, Cristos trăind în el pentru manifestarea lui Dumnezeu.

Nu trebuie să încercăm să împlinim ceea ce spune legea, astfel încât să ne construim propria dreptate; trebuie ca pur și simplu să-L trăim pe Cristos ca dreptate subiectivă pentru a avea această a doua haină să ne acopere. Este prin credința în Cristos. Credința provine din cunoașterea și aprecierea lui Cristos de către noi; credința este pur și simplu Cristos Însuși infuzat în noi prin aprecierea noastră față de El. El devine credința noastră și prin credință suntem aduși într-o unire organică cu Cristos.

Dreptatea care este din Dumnezeu și bazată pe credință este dreptatea care este Dumnezeu Însuși trăit din noi pentru a fi dreptatea noastră prin credința noastră în Cristos. Cu alte cuvinte, Cristos este dreptatea noastră subiectivă pe măsură ce Îl trăim pe Cristos pentru a-L manifestat pe Dumnezeu. Baza este credința; nu încercăm să-L trăim pe Cristos sau să-L exprimăm, ci rămânem într-o unire organică cu El, pentru ca El să trăiască în noi și să trăim prin credință (Gal. 2:20).

Prin credință primim și posedăm dreptatea de la Dumnezeu, dreptatea cea mai înaltă, care este Cristos (1 Cor. 1:30). Când Îl avem pe Cristos ca dreptatea noastră subiectivă, putem depune mărturie împreună cu Pavel: Pentru mine, a trăi este Cristos (Filipeni 1:21). Zi de zi trebuie să-L luăm pe Cristos ca dreptatea noastră obiectivă înaintea lui Dumnezeu prin credința în Cristos și, de asemenea, trebuie să rămânem în uniunea organică cu Domnul, astfel încât să-L putem trăi pe Cristos ca dreptate subiectivă.

Trebuie nu doar să fim îndreptățiți prin credința în Cristos, ci și mai mult, să-L experimentăm pe Cristos ca dreptatea noastră subiectivă zilnic, chiar și pentru a deveni dreptatea lui Dumnezeu. Aceasta înseamnă că devenim la fel ca Dumnezeu în natura Sa dreaptă și în viața Sa dreaptă. Există o contopire aici, o încorporare și o lucrare constitutivă care se desfășoară în fiecare dintre noi care Îl iubim pe Domnul și Îl experimentăm zi de zi. Nu mai vrem să fim găsiți în propria noastră dreptate dată prin elaborarea legii – fie legea lui Dumnezeu, fie o lege făcută de noi înșine conform Bibliei; dorim să fim găsiți în Cristos, având dreptatea care este a lui Dumnezeu și bazată pe credință.

Vrem să fim îndreptățiți nu numai în exterior înaintea lui Dumnezeu prin credința în Cristos, ci și prin trăirea lui Cristos pentru manifestarea lui Dumnezeu, astfel încât să-L putem avea pe Cristos ca dreptatea noastră subiectivă. Ne îmbrăcăm cu Cristos ca dreptatea noastră obiectivă, îmbrăcămintea noastră glorioasă pentru a ne acoperi și suntem acceptați de Dumnezeu în mod drept, în exterior.

De asemenea, Îl luăm ca viață și persoană, trăindu-L și fiind un duh cu El în viața noastră de zi cu zi, pentru ca El să fie trăit din noi ca dreptate subiectivă. Aceasta este ceva ce ține de trăirea noastre de zi cu zi. Zilnic trebuie nu numai să-L luăm pe Cristos ca dreptatea noastră obiectivă prin credința în El, ci și mai mult, să trăim un singur duh cu Domnul, astfel încât Cristos să trăiască în noi și să-L manifestăm pe Dumnezeu în viața noastră de zi cu zi.

Doamne Isuse, vrem să trăim un singur duh cu Tine astăzi. Te luăm ca dreptatea noastră obiectivă care ne acoperă înaintea lui Dumnezeu, astfel încât să fim îndreptățiți înaintea Lui prin credință. Vrem să trăim în duhul nostru astăzi, pentru ca Cristos să trăiască în noi ca dreptate subiectivă. Amin, Doamne Isuse, vrem să fim găsiți de alții în Cristos, nu în dreptatea dată de lege, ci în dreptatea care este a lui Dumnezeu și bazată pe credință! Aleluia, putem trăi prin credință astăzi pentru ca Dumnezeu să Se manifeste prin noi! Da, Doamne, trăiește în noi astăzi și fii manifestat în carne pentru a deveni dreptatea noastră subiectivă. Nu vrem să avem propria noastră dreptate care este din lege, ci cea care este prin credința în Cristos, dreptatea care este din Dumnezeu și bazată pe credință. Amin! Fie ca Dumnezeu Însuși să fie trăit din noi pentru a fi dreptatea noastră prin credința noastră în Cristos! Amin, Doamne, fie ca Tu să fii exprimat prin noi pe măsură ce trăim prin credință.

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Enjoy and Experience Christ as our Objective and Subjective Righteousness Today, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să luptăm lupta bună, să terminăm alergarea, să păstrăm credința și să iubim apariția Domnului pentru a primi răsplata lui Cristos ca fiind coroana dreptății (2024 ICSC) – săptămâna 5 ziua 3 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.